N-am nimic cu diverse comportamente, oricat de exagerate ar fi ele, din campaniile electorale. Cand insa se amesteca si biserica in jocurile "diavolesti" ale politicii, atunci mi se face chiar lehamite. Nu ca biserica ar fi... o sfanta in general, dar prefer sa faca orice ar face necurat mai cu perdea, sa pastreze un dram de decenta in manifestari. La fel cum mi se pare complet aiurea sa pozezi in "religios" prin vizite la biserica din postura de politician-candidat pentru o functie ori sa umpli autocare cu enoriasi electorali pentru a-i plimba pe la manastiri si altele asemenea, tot la fel mi se pare de gretos sa iti structurezi predica de dupa slujba pe calapodul unui veritabil discurs electoral, indemnand - ca preot - enoriasii sa voteze intr-un fel sau altul. Deplasat este si sa transformi casa Domnului in casa diversilor ... domni care vor sa-si prezinte oferta electorala in fata enoriasilor gata deschisi sufleteste si primitori din punct de vedere spiritual la orice sugestii ar veni din amvon. Sunt destule cazurile, in special la tara (dar nu numai!), cand primarii si preotii se ajuta reciproc, ca doar o mana se spala intotdeauna pe alta, astfel ca si primarul care mai vrea o data, dar si sponsorul care spera la un loc si prin administratie au sanse egale de a se expune in fata bietilor creduli, gata sa asculte orbeste poruncile si sfaturile duhovnicesti cu puternic iz electoral. Altii, si mai breji, popi de felul lor, ca altfel nu-i pot numi, candideaza. Isi fac afise costumati in straie preotesti, se expun pe stalpi si garduri, doar-doar or diversifica sihastria in care probabil simt ca se sufoca, desi multi am crede ca au "toate orizonturile deschise" mai ceva ca muritorii de rand. Penibil, sincer... Banul e ochiul dracului, vorba aia, si cu atat mai mult te face sa te intrebi cat de jos se mai poate ajunge in Romania.